Archive

Archive for the ‘Dor de duca’ Category

Valea Iazurilor

Cred ca ar fi cazul sa ne cumparam si ceva undite. Sunt atatea lacuri in apropiere de Bucuresti, cate n-ati fi crezut vreodata. Am mai descoperit o zona de agrement in comuna Belciugatele, sat Candeasca. Adica 20 km de capitala, in judetul Calarasi. Nu va ingrijorati de traseu pt ca, din fericire si spiritul proprietarului, acolo unde trebuie sa schimbati directia de mers, sunteti ghidati de indicatoare spre complex. Partea mai delicata apare cand, dupa ce lasati primaria comunei in urma, se termina asfaltul. Pe noi ne-a descurajat putin acest fapt, mai ales pt ca nu stiam exact ce vom gasi. Citisem diverse pe net, dar nu erau pareri ale unor persoane ce fusesera acolo, ci doar prezentari comerciale.

Cu putintica rabdare, va descurcati si cu drumul de piatra ca sa ajungeti la Valea Iazurilor situat pe malul a trei lacuri in suprafata totala de 8,6 ha amenajate cu pontoane, foisoare, umbrelute. Desi intreg proiectul nu este finalizat, se vede ca cineva se ocupa serios de ingrijirea imprejurimilor. Undeva in spatele pensiunii sta mandru un panou care anunta ca 200 000 euro au venit prin programul SAPARD, de la Uniunea Europeana, spre finantare. Sistemul asta chiar functioneaza…

Si daca tot am adus vorba de bani, sa va scriu tarifele ce le-am gasit afisate pe acolo :

Cazare ***:

<>12 camere cu TV LCD cu antena satelit, aer conditionat, internet, grup sanitar propriu: Luni-Joi:160 RON/noapte si Vineri-Duminica : 180 RON/noapte.

<>5 apartamente(dormitor si living) cu TV LCD cu antena satelit, aer conditionat, internet, grup sanitar propriu: Luni-Joi: 250 RON/noapte si Vineri-Duminica : 280 RON/noapte.

Preturile cazarii includ accesul la sauna, jacuzzi si sala de fitness. Separat se poate beneficia de aceste servicii cu pretul a 30 RON/zi sau cu abonamentul de 180 RON/luna. Exista si o sala de conferinte cu o capacitate de maximum 100 de persoane, iar pretul este negociabil in functie de serviciile consumate. Oricum, mi se pare de-a dreptul un basm sa discutam despre conferinte tinute acolo…asta pana cand apare asfaltul pana la scara pensiunii. Totusi, daca cineva este incantat de idee, n-are decat sa sune la urmatoarele numere de telefon, pt detalii : 0788.899.899 sau 0788.158.925 sau 0788.286.550[persoana de contact: Negru Claudiu].

Ce mi s-a parut de-a dreptul deosebit a fost amenajarea restaurantului. In imaginea din stanga vedeti barul care se afla in interiorul unei corabii amplasate langa
restaurantul cu o capacitate de 110 persoane. Astfel, se pot organiza petreceri private, revelioane, intalniri de afaceri, receptii, mese de protocol, intr-un cadru natural aparte. Se servesc mancaruri traditionale romanesti si cu specific pescaresc preparate in mare parte la cuptor si gratar cu lemne iar protapul si pirostriile fac parte din dotare.

Povestea am inceput-o cu o frustrare legata de pescuit. E ceva ce n-am facut in viata mea, nu cred ca m-ar pasiona, dar ma tenteaza intr-o oarecare masura. Dati click pe imaginea din dreapta pt a citi regulamentul pe care trebuie sa-l respectati daca vreti sa va incercati maiestria in arta pescuitului.

Mai multe poze sunt aici. Ma intreb : oare mai sunt zone asa frumoase in jurul Bucurestiului ce ne-au ramas nedescoperite ? Alaturi de prietenul nostru de calatorii, care ne-a adus o pata de culoare pt week-enduri, am devenit un cercetas pasionat, care si-a promis ca nu renunta.

“Departe de haos, aproape de Bucuresti”, acesta este motto-ul complexului Valea Iazurilor, scurt si la obiect, sugereaza ce ne dorim pt un sfarsit de saptamana odihnitor, dar iesit din banalitate.

Trei culori

29 September 2008 Cristina Pantazi Leave a comment

Dupa atatea ploi, padurile arata de parca ar fi primavara. Iarba a prins din nou curaj sa-si faca loc printre frunzele uscate. Imaginea din stanga ne-a fost oferita de dumbrava minunata a Branestiului.

Fructele de paducel sau gherghinele completau paleta de culori a peisajului. Au un miros placut, asemanator cu cel al merelor, sunt micute si rosii, dar cel mai important aspect despre ele este acela ca au beneficii numeroase pt sanatatea noastra prin reducerea grasimii din sange, refacerea vigorii vaselor sanguine, asadar imbunatatesc circulatia sangelui.

Acest arbore cu frunze cazatoare poate sa schimbe decorul gradinilor voastre. Am gasit pe eGradini.ro o postare pe forum unde sunt descrise conditiile de intretinere si inmultire pt paducelul pe care tot il laud. Cititi aici mai multe detalii.

Invitatul surpriza la picnic a fost un pui de soparla, un fel de guster mai mic, ce a stat foarte frumos la pozat. Rezultatele se gasesc aici.

Urmatoarea oprire a fost in satul Darvari, judetul Calarasi. Din cate am aflat, pescarii profesionisti stiu de lacul ce poarta acelasi nume ca localitatea. De ce ? Pt ca aici se organizeaza anual Cupa Pelicanul.

Cum se ajunge ? Pe soseaua Bucuresti – Calarasi, in comuna Tamadau, imediat dupa pod, dupa magazinul de peste, se face stanga inspre satul Darvari. Aici se construiesc din greu vile si se gasesc terenuri spre vanzare cu 65 euro/mp intravilan. Ce  mai trebuie sa stiti despre lac, care este dragat de la barajul Gostilele pana la podul Tamadau:

-pestii existenti in lac: crap, cteno, caras, salau, stiuca, biban, somn, novac, sanger;

-aici, aproape oricine poate prinde 100 de kg de crap intr-o zi de pescuit;

-se pescuieste tot timpul anului, chiar si noaptea, dar numai in sistemul catch & release, pe malul cu soseaua, malul opus este invadat de stuf si nu sunt locuri accesibile;

- taxa este de 150 ron pt 24 ore;

-suprafata lacului este de circa 100 hectare, adancimea atinge maximum 10 m iar latimea este cuprinsa intre 80 m si 200 m.

Pozele facute de mine acolo, si nu am mers pt pescuit, sunt aici.

A treia culoare este putin mai inchisa pt ca se inserase bine. De fiecare data cand mergeam pe DN3 vedeam un panou relativ mare care era dedicat complexului turistic Pustnicu. Noi l-am ales pt o ultima plimbare si o prajitura, in drum spre casa. Supriza a fost cu mult mai placuta cand am descoperit cum arata acest complex, aflat la marginea padurii, la granita localitatilor Pantelimon si Branesti.

Pe malul lacului Pasarea, complexul este un loc aproape perfect pt a petrece momente de liniste si recreere, avand la dispozitie un cochet restaurant cu specific international, cu o capacitate de 150 de persoane, o te­rasa cu un numar de 150 de locuri, un chiosc a carui terasa are 120 de locuri si un salon de nunti cu o capacitate de 250 de locuri. Distractie exista si pt copii, in locul special amenajat pt ei cu leagane moderne.

Asadar, am avut ocazia sa vedem Manastirea Pasarea dintr-un alt unghi si sub o alta lumina. Incercarile fotografice le puteti gasi aici.

Am vazut, am respirat si mi-am odihnit urechiusele, realizand ca banalitatea Campiei Baraganului e o imagine falsa pana la urma. Sper sa va fi fost de folos informatiile de mai sus, pt ca nu scriu pe acest blog doar pt a pastra un jurnal de calatorie, ci si pt a ajuta aceste zone sa creasca din banii si bunavointa voastra.

2 in 1

20 September 2008 Cristina Pantazi Leave a comment

Anul asta am tradat cauza. Nu am petrecut Zilele Bucurestiului alaturi de ” sarbatorit “. Sa zicem ca am ales o destinatie mai ofertanta. Majoritatea week-end-urilor verii ce tocmai a trecut au fost dedicate imprejurimilor capitalei. Alaturi de prietenul meu de suflet care a initiat toate aceste calatorii, caruia ii datorez si dedic aceste articole, am reusit sa acoperim o mare parte din zona ce inconjoara Bucurestiul. Asa incerc sa ma revansez fata de bunatatea ce mi-a aratat-o si sper ca momentele petrecute in aceste aventuri sa nu se sfarseasca.

Situata undeva la mijlocul distantei dintre Bucuresti si Giurgiu, comuna Comana merita toti pasii si toate masinile in treacat cel putin o data pe strazile ei pline de istorie.

Da! Istorie, literatura…intr-un cuvant : cultura ! Casele memoriale ale Anei Blandiana si a lui Gellu Naum sunt unele din multimea de atractii ale zonei…sau ar trebui sa fie.

Inca nu v-ati convins de ce aceasta comuna ar fi deosebita. Incerc cu doua argumente mai puternice: Manastirea Comana si Parcul Natural Comana.

Manastirea Comana, situata in Comuna Comana din Jud. Giurgiu, a fost ctitorita de Vlad Tepes in anul 1461. La sfarsitul secolului al XV-lea a fost recladita de Radu Serban. Aici se află mormintele domitorilor Radu Serban şi Nicolae Patrascu, fiul lui Mihai Viteazul, precum si ale familiei Cantacuzino, iar biserica are ca hram: “Sf. Ierarh Nicolae”. In prezent, din constructia initiala se mai pastreaza, restaurate, doar latura de nord si vest a chiliilor, iar in stare de ruina mai dureaza zidul de pe latura de est si un fragment lipit de turn.

Linistea caracteristica, o pisica motaind sub razele generoase ale soarelui, muscatele mandre din veranda, clopotele constiincioase si truda a generatii de oameni ce au vrut sa conserve atmosfera asta, toate se simt la fiecare pas si reusesc sa te schimbe. Dupa ce vei petrece cateva clipe in curtea manastiri si vei vrea sa pasesti spre poarta de iesire, un fior iti va strabate corpul cand ai sa constientizezi taramul pe care il strabati, rupt de realitatea urbana.

Mai multe despre trecutul acestei manastiri de calugari puteti citi aici, iar pozele facute se gasesc postate pe acelasi site cu care v-am obisnuit, link-ul fiind aici.

Credeti sau nu, iar daca nu credeti, faceti bine si bateti un drum pana acolo pt convingere, la cativa zeci de kilometri de capitala, se afla cea mai mare arie protejata din Campia Romana, Parcul Natural Comana- 25.000 de hectare de delta, cunoscute ca Balta Comana. „Delta de langa Bucuresti” ocupa locul doi ca biodiversitate, dupa Rezervatia Delta Dunarii.

Cum ne-am facut aparitia in coltisorul de rai, o veverita zburdalnica ne-a taiat calea, in semn de avertizare. Nu eram pe teritoriul nostru, asa ca trebuia sa avem grija ca urmele trecerii noastre sa nu fie foarte vizibile. Poate va mai aduceti aminte de compunerile din clasele primare, in care descriati vacanta de vara. Acel cantec al pasarilor, verdele crud al gazonului foarte ingrijit, zborul iute al fazanilor si dansul surprinzator al ghindelor sunt doar o frantura din tabloul ce se deschidea in fata noastra. Un restaurant cu o mare terasa e pe terminate, mai in vale se anunta un proiect hotelier. Sperante mari pt zona.

Dovezi relativ plauzibile aveti la dispozitie aici. In cazul in care curiozitatea a primit destule resurse si va ganditi sa vizitati locatia pe o perioada mai indelungata, cazare se gaseste la Casa Comana.

Conduceti cu grija! :P