Călător în România

Parcul Natural Bucegi

on 11 June 2009

Situat integral in Masivul Bucegi din Carpatii Meridionali, parcul este desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, pe teritoriul administrativ a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov. Suprafata parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier si 30% pajisti alpine, la o altitudine ce depaseste 2500m in unele zone.

Totul suna incantator pana in punctul in care trebuie sa punem pe masa si modalitatile de a ajunge intr-un asemenea loc. Unele site-uri puncteaza faptul ca parcul “este caracterizat printr-un grad ridicat de accesibilitate”, luand in considerare transportul pe cablu din Sinaia si Busteni, cat si cu trenul pana la statiile Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Azuga sau Predeal. Aceste variante pot fi cat se poate de acceptabile, nu contest pt ca nu le-am testat. Noi mergem cu autoturismul din dotare, cand avem ocazia, si astfel simtim profund “calitatea” drumurilor din tarisoara.

Concret, traseul pe care l-am abordat a fost Bucuresti – [DN1] – Ploiesti – Sinaia – Moroieni – Cabana Bolboci – Cabana Padina – Manastirea Pestera Ialomitei si retur prin Moroieni – Targoviste – Bucuresti. Click aici pt harta.

In Moroieni, daca sunteti atenti, intalniti un indicator spre Hotel Pestera sau spre Sanatoriul TBC, indicator pe care trebuie sa-l urmati. Primii 7 km sunt asfaltati, pana la sanatoriu, dupa care urmeaza drum pavat cu piatra, mai exact 29 km de zbenguiala. Pentru un astfel de traseu recomand cu mare caldura autoturismele care stiu sa calculeze cat fac 4×4.

Cabana Bolboci este construita intre anii 1926-1928 cu ajutorul fratilor Schill care exploatau padurile de brazi din Valea Ialomitei. In prezent, cabana este acoperita cu tabla, are centrala termica moderna si asteapta turisti in orice sezon.

Ei spun ca va pot servi o masa copioasa pregatita din produse naturale, dar personalul nu mi s-a parut a fi de incredere.

Doar ce ne-am incalzit cu cafea si ciocolata calda si am pornit sa cercetam imprejurimile. Mai intai de toate, o plimbare pe barajul Bolboci pe raul Ialomita, situat la cea mai inalta cota din tara, anume 1438 m. Acest baraj are 55 m inaltime si asigura alimentarea cu apa a municipiului Targoviste.

In lacul Bolboci multi spun ca au pescuit pastrav si biban sau caras, dar sa fie neaparat cu permis, pt ca se fac foarte des controale de catre jandarmii montani.

Mai multe poze de la aceasta cabana vedeti aici.

Am intrebat pe o doamna de la bufet cati km sunt pana la cabana Padina si am fost incurajati sa mergem, afland ca sunt doar 8. Dupa ce am patimit ca sa ajungem pana la Bolboci, nu ne-am mai fi incumetat la o distanta mai mare.

Cabana Padina am ratat-o, fiind undeva pe un deal, printre brazi (asta dupa ce am recunoscut-o in pozele de pe net). Dar am ajuns f bine si inspirati la Manastirea Pestera Ialomitei.

Manastirea Ialomitei a fost ridicata in sec. al XVI chiar la intrarea in Pestera Ialomitei, fiind ctitoria voievodului Tarii Romanesti Mihnea cel Rau. In adancul pesterii la aproximativ 200 m se afla o piatra, numita “Piatra Altarului”, unde dupa traditie sihastrii savarseau cele sfinte.

Intrarea este libera in pestera, insa nu exista ghid pentru vizitare.

Pestera Ialomitei este amplasata la altitudinea de 1660 m in muntele Batrana, la 10 km de izvoarele raului Ialomita. La intrare exista doua panouri cu informatii si harta detaliata a pesterii. Le puteti vedea aici.

Am gasit mai multe variante de trasee pana la aceasta manastire :

“Cei care doresc să ajungă la Mănăstirea Peştera Ialomiţei pot să ia telecabina din Sinaia sau Buşteni, apoi pot ajunge, la pas uşor, pînă la Peştera Ialomiţei. Dar la fel de bine se poate ajunge şi cu telescaunul, de la Babele. Drumeţii care doresc să evite aglomeraţia de la telecabină şi orele de aşteptare, pot opta pentru călătoria pe Valea Ialomiţei, pe drumul forestier pînă la Padina. Mai există şi varianta drumeţie, însă numai pentru cei obişnuiţi să treacă muntele cu piciorul, dacă se încumetă să urce de la Fundata (culoarul Rucăr – Bran) la vîrful Sf. Ilie (1.888 m) – vf. Tătarul (1.998 m) – Padina – Peştera Ialomiţei. Orice drum veţi alege, locurile sînt de o frumuseţe rară.”

Albumul foto e aici.

Mai multe poze cu raul Ialomita, Cheile Tatarului, Cheile Zanoagei si alte peisaje minunate am mai prins si le aveti aici.

Parcul este minunat, dar repet, drumurile de acces sunt slabe calitativ, recomandate pt cei care au masini de teren sau cei care vor sa faca trasee la picior. E adevarat ca am vazut masini de toate marcile acolo, dar nu vreau sa ma gandesc la efectele pe termen lung ale acelei calatorii … si nu vreau sa fiu prapastioasa, dar e pacat de frumusetea locului pt ca-ti taie tot elanul. Depinde de rabdarea si pasiunea fiecaruia.


4 responses to “Parcul Natural Bucegi

  1. boreal2007 says:

    Cabana Bolboci sau Bulboace, cum era cunoscuta, a fost construita de Sectia Bucuresti a S.K.V. ( Siebenburgischer Karpaten Verein). Aceasta sectie a luat fiinta la 17 ianuarie 1922 si a mai ridicat si Cabana Varful cu Dor, inaugurata la 25 iunie 1936.

  2. Leasu Daniel says:

    Buna ziua .
    Am ajuns cu bicicleta cu inca un coleg din Fieni pana la cabana Bolboci.Stie cineva cati km sunt din fieni si pana la Bolboci?
    Multumiri anticipate

    • Cristina Pantazi says:

      Buna sa-ti fie inima!

      Cu exactitate nu-ti pot spune cati kilometri sunt, dar putem face impreuna un calcul minor. Dupa cum am scris mai sus, din Moroieni pana la cabana Bolboci au fost 7 + 29 = 36 km. Adaugand distanta intre Fieni si Moroieni, care, aproximativ, atinge 20 km. In total 20 + 36 = 56 km. Felicitari pt aceasta expeditie pe bicicleta.

      Numai bine!

  3. Bravo voua baieti pentru ca ati aratat ca se poate.Ma gandeam ca la Moroieni ar putea fi infiintata o ciclogara de unde turistii pot inchiria biciclete si sa-si lase autoturismele. In mod cert ,in viitor noxele vor afecta flora si fauna.Dar pentru asta ar trebui umblat la legislatie.Erau vremuri cand era sarbatoare daca vedeai masini pe circuitul de la Moroieni la cabana Padina. Ca si in alte locatii cabanierii isi aduceau marfurile in carute cu cai sau faitoane.De aceea si mediul inconjurator al muntilor Bucegi a ramas neschimbat.
    Azi in schimb “civiliztia” a patruns adanc si dupa fiecare sfarsit de saptamana turistii lasa in urma mormane de gunoaie ce contin si materiale pe care natura nu le poate recicla.Pungi si sticle de plastic ,sticle si cutii de bere etc. Amintesc ca totusi turismul este o activitate de recreere si agrement ce implica mersul pe jos.Nu a murit nimeni de mers pe jos in drumetii montane sau pedaland pe o bicicleta.Dar asa am devenit noi romanii , cosmopoliti caci vrem sa ajungem pe platoul Bucegilor doar cu fundul pe scaunul masinii. Daca tanti de la minister s-ar stradui ar gasi multe posibilitati (cel putin pe valea Ialomitei) de a transporta turistii de la punctele de parcare obligatorie a masinilor spre inima Bucegilor:Atelaje cu cai,mini transportoare electrice,(cum se practica pe terenurile de golf), biciclete tandem etc. Si nu in ultimul rand reinventarea hikingului, sport de masa care a fost precticat cu mare succes la noi cu 40-50 de decenii in urma.In fond atractiile turistice ale muntilor Bucegi se pot deslusi cel mai bine cu o pereche buna de bocanci in picioare si rucsacul in spinare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: